Cand or sa citeasca titlul multi dintre voi or sa spuna ceva de genu “poate esti tu ca eu nu sunt” sau cati se vor simti? Lumea a vrut revolutie. Nu le-a placut de Ceausesc si de regimul lor. Au cerut libertate. Au obtinut-o. Acum ce fac cu ea? Isi bat joc de ea. Partea proasta e ca nu isi bat joc doar de ea, ci isi bat joc de ei, isi bat joc de noi, isi bat joc de toata lumea. Partea proasta e ca ei nu isi dau seama de raul pe care il fac sau isi dau seama intr-o masura prea mica si nu ii intereseaza. Am ajuns sa fim ingropati de nimicuri, de persoane care nu stiu ce vor, de persoane care exista doar pentru a respira, de persoane care desi nu reprezinta nimic si nu inteleg nimic se cred superiori, se cred amuzanti si chiar inteligenti. Am vazut in muzeu persoane care nu stiau exact in ce muzeu sunt. Sau care treceau pe langa tot felul de exponate vorbind la telefon ignorand practic ce e langa ei, ignorand anii de munca de langa ei, si pe deasupra facand glume mai mult decat ridicole. Dar acum se pot lauda ca sunt mai culti pentru ca au vizitat un muzeu. Dar oare chiar sunt? De unde pleaca toate aceste probleme? Parerea mea ca din familie, din educatie, din cei 7 ani de acasa. Facem parte dintr-o generatie care a uitat prin ce au trecut romanii acum 17 ani pentru ca ei sa poata sa poata merge la un concert sau pentru a face multe altele. Si din cei care inca stiu, majoritatea sunt indiferenti. “De ce ai facut asta, ca nu e tocmai bine?” si replica vine din scurt si foarte mult gandita “Pentru ca pot!”. Asta ne face mai interesanti, mai culti, mai “smecheri”. Astia suntem. Poate ca macar noi sa ne putem educa copii mai bine. Poate copii nostri or sa aiba parte de un sistem de invatamant mai bun, un sistem care chiar sa-i invete ceva si care sa-i educe, pentru ca asta e cel mai important lucru.
Suntem liberi sa fim prosti!
De fapt, în 89 s-a obţinut numai iluzia unei libertăţi. Nu aprofundez subiectul, că n-aş mai termina…
Familia ca familia, dar şi societatea este importantă. Totuşi, mediul de acasă este decisiv şi aşa cum ai sesizat şi tu, e o mai bubă aici.
Bine zis: chiar suntem liberi să fim proşti. Până în 89 eram obligaţi să fim proşti:P